Durerea cronic\u0103 este o cauz\u0103 principal\u0103 a dizabilit\u0103\u021bii la nivel mondial \u0219i este probabil ca prevalen\u021ba acesteia s\u0103 creasc\u0103 \u00een urm\u0103toarele decenii.<\/p>\n\n\n\n
Tratamentul pentru durerea cronic\u0103 r\u0103m\u00e2ne insuficient \u0219i progresele terapeutice nu au f\u0103cut progrese comparabile cu cele pentru multe tulbur\u0103ri cronice, amplific\u00e2nd astfel preocuparea cu privire la povara viitoare a bolii. \u00cen acela\u0219i timp, \u0219i chiar \u0219i dup\u0103 decenii de cercet\u0103ri intense, patofiziologia de baz\u0103 a durerii cronice r\u0103m\u00e2ne pu\u021bin \u00een\u021beleas\u0103. Credem c\u0103 promovarea \u00een\u021belegerii noastre actuale a durerii cronice necesit\u0103 modele mecanice explicite, bazate pe ipoteze \u0219i concentrate clinic.<\/p>\n\n\n\n
Durerea este definit\u0103 de Asocia\u021bia Interna\u021bional\u0103 pentru Studiul Durerii (IASP) ca \u201eo experien\u021b\u0103 senzorial\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103 nepl\u0103cut\u0103 asociat\u0103 cu, sau asem\u0103n\u0103toare cu cea asociat\u0103 cu, leziuni tisulare reale sau poten\u021biale\u201d. Durerea cronic\u0103 este definit\u0103 ca \u201edurere persistent\u0103 sau recurent\u0103 care dureaz\u0103 mai mult de 3 luni\u201d.<\/p>\n\n\n\n
De\u0219i sunt utile din punct de vedere clinic, aceste defini\u021bii \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 un neajuns important: nu \u00eencorporeaz\u0103 mecanisme subiacente \u0219i cel pu\u021bin sugereaz\u0103, \u00een mod eronat, c\u0103 durerea cronic\u0103 este extensia temporal\u0103 a durerii acute, implic\u00e2nd mecanisme comune \u00eentre ambele.<\/p>\n\n\n\n
Durerea cronic\u0103 este acum acceptat\u0103 ca o entitate proprie a bolii. Un mare corp de dovezi, observa\u021bii pe modele umane \u0219i animale, fac distinc\u021bia \u00eentre durerea acut\u0103 \u0219i cea cronic\u0103: \u00een timp ce durerea acut\u0103 este observat\u0103 \u00een mod obi\u0219nuit ca un semn al unei leziuni tisulare sau al unei leziuni tisulare asociate bolii, durerea cronic\u0103 este acum conceptualizat\u0103 ca fiind patologic\u0103. Mai mult, trebuie subliniat c\u0103 limita temporal\u0103 strict\u0103 (3 luni) \u00eentre durerea acut\u0103, subacut\u0103 \u0219i cronic\u0103 r\u0103m\u00e2ne incert\u0103 \u0219i poate depinde de detaliile st\u0103rilor clinice specifice.<\/p>\n\n\n\n
Durerea cronic\u0103 este at\u00e2t o provocare clinic\u0103, c\u00e2t \u0219i \u0219tiin\u021bific\u0103. De\u0219i \u00een ultimele dou\u0103 decenii s-au f\u0103cut progrese importante \u00een ceea ce prive\u0219te procesele subiacente at\u00e2t \u00een \u200b\u200bsistemul nervos periferic, c\u00e2t \u0219i \u00een sistemul nervos central, amploarea problemei continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Estim\u0103rile popula\u021biei ale durerii cronice \u00een r\u00e2ndul adul\u021bilor din SUA arat\u0103 c\u0103 20,4% (50 de milioane) dintre adul\u021bii din SUA sufer\u0103 de durere cronic\u0103 \u0219i 8% (19,6 milioane) prezint\u0103 durere cronic\u0103 cu impact mare (niveluri de durere persistent\u0103 incontrolabile \u0219i debilitante).<\/p>\n\n\n\n
Estim\u0103ri similare ale prevalen\u021bei sunt, de asemenea, raportate \u00een Europa (10 p\u00e2n\u0103 la 30% din popula\u021bia adult\u0103), iar un studiu global privind povara bolii \u00een 2016 afirm\u0103 importan\u021ba ridicat\u0103 a durerii \u0219i a bolilor asociate durerii ca principal\u0103 cauz\u0103 a dizabilit\u0103\u021bii \u0219i povara bolilor la nivel global. Aceste cifre arat\u0103 c\u0103 nu numai c\u0103 nu reu\u0219im s\u0103 combatem aceast\u0103 afec\u021biune, dar \u0219i conceptele \u0219i teoriile actuale care pot duce la strategii mai bune de prevenire a durerii cronice r\u0103m\u00e2n nesatisf\u0103c\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n
Managementul durerii cronice severe r\u0103m\u00e2ne ineficient, marcat de un dezechilibru continuu \u00eentre analgezia farmacologic\u0103 \u0219i tolerabilitate, care reprezint\u0103 o povar\u0103 pentru pacien\u021bi \u0219i are ca rezultat rezultate slabe ale tratamentului.<\/p>\n\n\n\n
Lipsa de eficacitate \u00een interven\u021bii, efectele secundare \u0219i tolerabilitatea medicamentelor duc adesea la \u00eentreruperea tratamentului . \u0218i, de\u0219i exist\u0103 o colec\u021bie extins\u0103 de resurse non-farmacologice pentru tratarea persoanelor cu durere cronic\u0103 – proceduri chirurgicale, anestezie regional\u0103, modalit\u0103\u021bi de neuromodula\u021bie (stimulatoare ale m\u0103duvei spin\u0103rii, sisteme implantabile de administrare a medicamentelor) \u0219i programe complete de reabilitare a durerii – ameliorarea r\u0103m\u00e2ne evaziv\u0103 pentru mul\u021bi pacien\u021bi cu durere, eliminarea total\u0103 a durerii este rar\u0103, iar datele de \u00eenalt\u0103 calitate privind eficacitatea tratamentului \u00eenc\u0103 lipsesc.<\/p>\n\n\n\n
Odat\u0103 cu distribuirea continu\u0103 de opiacee (\u00een absen\u021ba unor tratamente mai eficiente) la o mare parte a pacien\u021bilor cu dureri cronice, efectul iatrogen al trat\u0103rii durerii cronice contribuie direct la epidemia actual\u0103 de decese legate de opiacee \u00een SUA, care a fost \u0219i mai mult exacerbate. Odat\u0103 cu pandemia de Covid-19 (cre\u0219tere cu 30% a deceselor legate de opiacee \u00een anul 2020).<\/p>\n\n\n\n
Modelele animale pentru durerea cronic\u0103 au devenit un instrument fundamental pentru a studia sistematic mecanismele subiacente, a crea \u021binte poten\u021biale pentru dezvoltarea de noi medicamente, a testa posibile tratamente \u0219i noi modalit\u0103\u021bi de management interven\u021bional al durerii. Cu toate acestea, durerea este un domeniu foarte unic \u00een ceea ce prive\u0219te cercetarea transla\u021bional\u0103: chiar \u0219i existen\u021ba durerii cronice se bazeaz\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103, dac\u0103 nu exclusiv, pe auto-raportarea subiectiv\u0103 individual\u0103, unde experien\u021ba durerii pare s\u0103 depind\u0103 de o interac\u021biune complex\u0103 \u00eentre informa\u021biile senzoriale, percep\u021bie. \u0219i tr\u0103s\u0103turi cognitive, care nu sunt u\u0219or de surprins \u00een studiile pe animale.<\/p>\n\n\n\n
Teoretiz\u0103m c\u0103 durerea poate modifica homeostazia informa\u021biilor normale de partajare a creierului, deoarece rolul func\u021bional \u0219i starea relativ\u0103 a mai multor regiuni ale creierului sunt acum afectate de ceea ce este o nou\u0103 prioritate: \u00eengrijirea senza\u021biei dureroase \u0219i ajustarea comportamentului \u00een consecin\u021b\u0103. Este important, deoarece aceste schimb\u0103ri apar la nivel de re\u021bea, ele p\u0103trund \u00een arhitectura func\u021bional\u0103 a \u00eentregului creier, de la sistemele senzoriale primare la cele cognitive de nivel \u00eenalt, duc\u00e2nd la o \u00eentrerupere generalizat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Studiile pe oameni \u0219i pe animale arat\u0103 \u00een mod clar c\u0103 durerea cronic\u0103 duce la consecin\u021be importante la nivelul creierului \u0219i imprim\u0103 func\u021biei \u0219i structurii creierului o stare unic\u0103, adaptativ\u0103\/maladaptativ\u0103. Afirm\u0103m c\u0103 aceast\u0103 perturbare pe scar\u0103 larg\u0103 este un semn distinctiv al durerii cronice \u0219i poate fi folosit\u0103 ca biomarker de prognostic \u0219i\/sau diagnostic. Foarte important, \u00eentreruperea pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een schimbul de informa\u021bii a creierului a fost g\u0103sit\u0103 \u00een modelele umane \u0219i animale, eviden\u021biind posibilitatea de traducere invers\u0103 a biomarkerilor pentru a investiga mecanisme specifice \u0219i a studia progresia acesteia \u00een timp.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen mod clasic, cercetarea durerii cronice a fost conceptualizat\u0103 din punctul de vedere al proces\u0103rii nociceptive \u0219i la \u00eenceputurile sale, cercetarea imagistic\u0103 a creierului uman s-a concentrat pe circuitele creierului nociceptive \u0219i pe produc\u021bia sa perceptiv\u0103. Mai recent, rolul creierului limbic emo\u021bional \u00een legarea nocicep\u021biei cu percep\u021bia durerii, precum \u0219i \u00een tranzi\u021bia de la durerea acut\u0103 la cea cronic\u0103 a fost extrem de recunoscut.<\/p>\n\n\n\n
Cortexul prefrontal dorsolateral a fost implicat mai \u00eent\u00e2i la oamenii cu dureri cronice de spate \u00eentr-unul dintre primele studii care au examinat propriet\u0103\u021bile anatomice ale creierului pacien\u021bilor cu dureri cronice, ar\u0103t\u00e2nd o densitate redus\u0103 a materiei cenu\u0219ii \u00een regiune (\u00eempreun\u0103 cu talamusul drept), iar aceste modific\u0103ri au fost puternice. legate at\u00e2t de durata durerii, de parametrii de intensitate a durerii, c\u00e2t \u0219i de dimensiunile senzoriale \u0219i negativ-afective ale CBP. De atunci, multe alte studii au eviden\u021biat rela\u021bia str\u00e2ns\u0103 dintre durerea cronic\u0103 \u0219i sistemul mezocorticolimbic. Acest circuit a fost recent implicat \u00een dezvoltarea, amplificarea \u0219i persisten\u021ba durerii cronice \u0219i \u00een dimensiunea ei emo\u021bional-afectiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Ipoteza de baz\u0103 aici este c\u0103 durerea cronic\u0103 poate fi v\u0103zut\u0103 din perspectiva unui comportament de dependen\u021b\u0103: \u00een urma unei leziuni, se declan\u0219eaz\u0103 o nou\u0103 stare de plasticitate a creierului \u00een care creierul se angajeaz\u0103 \u00een mecanisme de \u00eenv\u0103\u021bare emo\u021bional\u0103. Aceast\u0103 nou\u0103 stare este dominat\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 de procesele de recompens\u0103 \u0219i de \u00eenv\u0103\u021bare.<\/p>\n\n\n\n
Circuitul corticolimbic este crucial pentru reglarea \u0219i evaluarea importan\u021bei durerii care \u00eempiedic\u0103, precum \u0219i a recompensei pentru ameliorarea durerii \u0219i poate conduce un proces de reorganizare care duce la o nou\u0103 stare \u2013 un creier \u00een durere \u2013 care nu depinde exclusiv de senzoriale ( nociceptive) dar, \u00een schimb, reglementate \u00een continuare de circuite emo\u021bionale.<\/p>\n\n\n\n
Durerea cronic\u0103 depinde de o interac\u021biune complex\u0103 \u00eentre informa\u021biile senzoriale, percep\u021bie \u0219i cogni\u021bie; de\u0219i modelele animale pentru durerea cronic\u0103 au devenit un instrument fundamental pentru studiul mecanismelor care stau la baza durerii, succesul acesteia este poten\u021bat prin studierea experien\u021bei umane.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Durerea cronic\u0103 este o cauz\u0103 principal\u0103 a dizabilit\u0103\u021bii la nivel mondial \u0219i este probabil ca prevalen\u021ba acesteia s\u0103 creasc\u0103 \u00een urm\u0103toarele decenii. Tratamentul pentru durerea cronic\u0103 r\u0103m\u00e2ne insuficient \u0219i progresele terapeutice nu au f\u0103cut progrese comparabile cu cele pentru multe tulbur\u0103ri cronice, amplific\u00e2nd astfel preocuparea cu privire la povara viitoare a bolii. \u00cen acela\u0219i timp, […]<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[23],"tags":[],"class_list":["post-209","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-kinetoterapie-bucuresti"],"aioseo_notices":[],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bogdanscarlat.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/209","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bogdanscarlat.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bogdanscarlat.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bogdanscarlat.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bogdanscarlat.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=209"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bogdanscarlat.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/209\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":211,"href":"https:\/\/bogdanscarlat.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/209\/revisions\/211"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bogdanscarlat.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=209"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bogdanscarlat.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=209"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bogdanscarlat.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=209"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}